Stema

Hotărârea de Guvern nr.685/ 1998 privind aprobarea stemelor unor municipii

În temeiul art. 10 alin. 2 din Legea nr. 102/1992 privind stema țării şi sigiliul statului,
Guvernul României hotărăşte:

ARTICOL UNIC

Se aprobă stemele municipiilor: Aiud - judeţul Alba, Oradea - judeţul Bihor, Călărași - judeţul Călărași, Târgoviște - judeţul Dâmbovița, Galaţi şi Tecuci - judeţul Galaţi, Hunedoara şi Orăstie - judeţul Hunedoara, Slobozia - judeţul Ialomița, Ploiești - judeţul Prahova, Zalău - judeţul Sălaj, Fălticeni şi Suceava - judeţul Suceava, Roșiori de Vede - judeţul Teleorman, Drăgășani - judeţul Vâlcea, şi Bucureşti, conform anexelor nr. 1-16 şi 1a)-16 a), care fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

PRIM-MINISTRU
RADU VASILE

Contrasemnează:
----------------
Secretar de stat,
şeful Departamentului pentru Administraţie Publică Locală,
Vlad Rosca

Anexa 10
STEMA MUNICIPIULUI PLOIEȘTI, JUDEŢUL PRAHOVA

Anexa 10a)
DESCRIEREA ŞI SEMNIFICAȚIILE
elementelor însumate ale stemei municipiului PLOIEȘTI, judeţul PRAHOVA

Descrierea stemei: Stema municipiului Ploiești, potrivit anexei nr. 10, se compune dintr-un scut albastru, încărcat cu doi lei de aur, cu limba roşie, care susţin un stejar dezrădăcinat, de argint. Totul este aşezat pe o eşarfa roşie pe care sunt înscrise initialele M.V.V. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint, formată din şapte turnuri crenelate.

Semnificatia elementelor însumate:
- reprezentarea, preluată din sigiliul lui Mihai Viteazul ca domn al celor trei țări româneşti, amintește faptul că acest voievod a întemeiat oraşul;
- initialele M.V.V. reprezintă prescurtarea numelui Mihai Viteazul-Voievod.

Populația

"Monografia orașului Ploești" - Mihail Sevastos

"Primele date oficiale asupra cifrei populației municipiului Ploiești, bazate pe o numărătoare generală a sufletelor, se referă la anul 1859, când s'a efectuat cel dintâiu recensământ al populației din cele două principate, Muntenia și Moldova. La această dată orașul Ploești avea 26.468 locuitori.

Cu ocazia recensământului următor, care a avut loc la sfârșitul anului 1899, adică după 40 de ani, populația Ploeștilor a fost de 45.107 suflete.

În intervalul anilor 1859-1899 nu s-a efectuat nici un recensământ al populației, ci numărători cu caracter fiscal, și anume: în anii 1884, 1889 și 1894. Scopul acestor numărători era stabilirea numărului capilor de familie și a persoanelor impozabile; de aceia ele neglijau populația neimpozabilă. Rezultatele privind alt domeniu decât cel care ne interesează aci, nu pot fi luate în considerare.

La recensământul efectuat în 1912, municipiul Ploești a avut o populație de 56.460 suflete, iar la cel din 1930, numărul locuitorilor a fost de 77.341.

Datele celor patru recensăminte enumerate mai sus ne arată că numărul locuitorilor municipiului Ploești a fost într'o continuă creștere, ajungând ca în intervalul de 71 ani, câți au trecut de la primul până la ultimul recensământ, să se tripleze.

Date statistice

Conform recensământului populației din 2011, populația municipiului Ploiești este de 209.945 persoane (98.715 - sex masculin; 111.230 - sex feminin).

Profilul regiunii

"Monografia orașului Ploești" - Mihail Sevastos

"Municipiul Ploiești, reședința județului Prahova, este situat la 60 km de București, pe coordonatele geografice de excepție, aria sa fiind strabătută de meridianul de 26 grade, ce împarte continentul european în aproximativ două părți egale, iar partea de nord întânzându-se până aproape de paralela de 45 de grade, elemente ce determină aspectul temperat-continental al climei.

Aparută într-o pădure imensă de stejari, așezarea a beneficiat, la începuturile ei, de îndulcirea climei, de umiditate, de o apărare naturală, de pârâuri bogate în apă pentru baut și spălat, pentru adăpat vitele și udat grădinile și chiar pentru mișcat roțile morilor sau pentru pescuit. Când oamenii s-au apucat de agricultură, defrișând stejarii seculari au gasit aici un sol brun de pădure, favorabil muncii lor. Suprafața actuală a Ploieștiului este de peste 50 km patrati.

Localitățile cu care se învecinează: la nord - orașul Băicoi și comuna Blejoi, la sud - comunele Bărcănești și Brazi, la est - comunele Bucov și Berceni, la vest - satul Negoiești și comuna Târgșorul Vechi. Aspectul solului și subsolului este determinat de așezarea sa pe structurile vechiului con de dejecție al râului Prahova. Ploieștiul se găsește în apropierea marii regiuni viticole Dealu Mare - Valea Calugărească și are acces direct la Valea Prahovei, cea mai importantă zonă de turism montan din Romania.

Este, de asemenea, un important nod de drumuri și căi ferate care îl leagă de orașele București, Brasov, Buzău, Târgoviște, Urziceni, Vălenii de Munte, Slănic. Municipiul Ploiești este capitala județului Prahova, județul cu cea mai mare populație din România (aproape 900.000 locuitori) care trăiesc în 100 de localități.

Județul este cel mai urbanizat din țară, având două municipii și 12 orase, cu un grad mare de industrializare și diversificare a activității. Pe lângă industria petrolieră (cercetare geologică, foraj, extracție, rafinare) și utilaj petrolier, mai sunt întreprinderi de mecanică fină, chimice, anvelope și produse din cauciuc, tehnică militară, turism (Valea Prahovei), industrie alimentară, industrie ușoară și agricultură. În județ se află una din podgoriile importante ale țării (Dealu Mare) precum și Institutul Național al Viei și Vinului.

Orașul Ploești este situat lângă pârâul Dâmbu, afluent al Telejeanului. Depărtarea sa de București nu întrece 60 km. Deși așezat pe o întindere șeasă, el posedă totuși o topografie proprie - topografie sortită să dispară cu timpul ca aceia a tuturor centrelor care, favorizate de împrejurări, se află în progres. Pentru moment, dacă nu-i prea accentuată, ea oferă cu toate acestea pentru oraș avantaje și desavantaje și deci merită să fie menționată.

Orașul e strabătut de mai multe depresiuni și viroage. Sânt extremități de văi care altadată se întindeau mai departe spre Apus. Dela Nord spre Sud, găsim viroaga Tabacilor, înainte marginită de un șir de salcii. Pe urmă viroaga Izvorului, urmată spre Sud de acea a Râfovului. În relație cu ele, se aflau două mici lacuri, Savopolul și lacul Mustațea, care au dispărut nu de mult.

Aceste mici văi se scurg în pârâul Dâmbu, care trece la marginea răsăriteană a orașului. Ceva mai la Sud și în afară de oraș, seria de vâlcele continuă. Sânt mai întâi: Izvoarele, pe urmă Lunganul, și mai la Sud Toplița. Ele reprezintă începuturile unui basen independent, al Ghighiului, care dă tot în Teleajen în dreptul satului Moara Domnească. Mai la Sud încă, între satele Mimiul și Tătăranii, o altă serie de pârâiașe reprezintă punctul de plecare al unui al treilea basen independent, numit al Tătăranilor, iarași afluent al Teleajenului.

Denivelările aduse de primele trei vâlcele citate în cuprinsul Ploeștilor sânt puțin însemnate. Totuși, ele nu sânt lipsite de interes, pentrucă dau loc la probleme câteodată supărătoare pentru oraș. E drept ca acesta posedă, grație lor, câteva izvoare arteziene. Însă nu-i mai puțin adevarat că, în vremile de ploi mari, casele din cartierele mai jos situate au pivnițele lor invadate de apî. În adevăr, apa freatică din subsol fiind comună cu a Dâmbului, cea mai mică ridicare a nivelului acestuia se face simțită și în oraș, aducând uneori inundații.

Este tocmai problema care de mult s'a pus: de ce s'a ales pentru Ploești un loc asa de puțin potrivit?

Privită subt acest aspect, problema nu e bine pusă. Aici inundațiile nu sunt inundații de revărsare a Dâmbului; ele se fac numai prin infiltrații. Situația e asemănătoare cu acea a orașului Paris care, în timpul ernii și a primăverii ploioase din 1911, a fost inundat de apele Senei, tot prin infiltrații. Inundația a început cu cartierul St.Lazare, care se găseste la vreo doi km de Sena; însă în raport cu nivelul acesteia, el reprezintă punctul cel mai deprimat. [.....]

Dacă considerăm acum, nu orașul însuși, ci regiunea sa naturală, observăm lucruri mai interesante.

Drumul spre Ploești, după depresiunile văilor Ialomiței și Prahovei, urcă încet străbătând campii joase acoperite cu lanuri de cereale. După Ploești, vine o regiune mai accidentată cuprinsă între o linie Aricești-Urlați, și o alta mai la Nord, Filipești-Boldești-Hârșa. Sânt Colinele Ploeștilor, așa cum le numește învățatul francez de Martonnne, cuprinzând la stânga Teleajenului, - Gruiul, la dreapta - Seciul, coline în care altitudini întrec 400 m.[.....]

Aici e locul mai potrivit ca să vorbim de o particularitate interesantă a regiunii, despre ceiace se cunoaște în tradiția legendară subt numele de brazda lui Novac, denumire pe care și arheologia o utilizează uneori. [......]. Brazda lui Novac e o dâră de pietriș de 2-3 metri lărgime, pe alocuri foarte ștearsă ori cu totul disparută. Sânt mai degrabă movile razlețe de pietriș, care-s înalte când ajung la înălțimea genunchiului. Cu toate acestea, ele au o orientare generală care a permis ca diferiți autori sa le reunească în o linie continuă încă din Oltenia, din imprejurimile Craiovei, trecând Oltul, apoi Argeșul și Ialomița și ajungând până la Ploești, unde se pare ca ea prezintă ultimele ei semne sigure.[.....]

Explicația brazdei lui Novac a dat-o, ca totdeauna, mai întâiu poporul. Poporul a asemănat această dâră de pietriș cu o brazdă trasă de un plug, de dimensiuni în adevăr neobișnuit de mari. Și tocmai, în unele locuri dâra de pietriș e întovărășită de un șant care întotdeauna se găsește la Nord față de ea. E cași cum dispoziția ar fi datorită unui plug venind din spre Apus și care a aruncat brazda mereu spre Sud.

E Novac care a tras-o - Novac, ultimul descendent al unui popor de uriași, care s'a perindat în aceste locuri înainte de ocuparea lor de către oameni la fel cu cei de azi.[.....]"

Legenda orașului

"Monografia orașului Ploești" - Mihail Sevastos

"Ploeștii - ca aproape toate orașele noastre - s-au născut dintr-un sat"

" Originea acestui sat se pierde în trecutul îndepărtat. Legenda vorbește de un grup de șapte case, pitit într-o poiană a codrilor Vlăsiei, subt un moș - Ploae...

Întemeietorii satului Ploești s-au asezat la marginea Vlăsiei, demult, în niște vremuri aspre, căci altfel ei ar fi ales locuri nu atât de tari. Cei șapte gospodari au fugit de undeva - loviţi de ostași străini, subt prigoana unui stăpân, executaţi cu cruzime de dabilari la butuc și-n fum de ardeiu roșu. Mai demult sau mai devreme, ţăranii conduși de moș Ploae - au venit de cine știe unde cu stupii și cu vitele.

Începuturile satului Ploești se confundă cu munca aprigă a defrișării pădurii. Urmașii au redat perfect această trudă în stema Ploeștilor: doi lei care desrădăcinează un stejar.

Unii cercetători ai trecutului Ploeștilor cred că acest sat (poate chiar oraș) datează dinainte de 1400. În sat era o bisericuţă de lemn,- un schit de maici cum zice tradiţia. Pe locul schitului, Matei Basarab ar fi ridicat in 1639 Biserica Domnească, cu hram la Sf. Petru si Pavel.

Satul n-a ramas izolat. Între Ploești și Brasov au existat demult legături comerciale. Cărăușii din Ploești aduceau din vechime mărfuri brașovene, mai întâi pe drumul Teleajenului, apoi de-a lungul râului Prahova. Astfel, în socotelile orașului Brașov pe anii 1500 - 1550 sânt trecuţi în listele de plată câţiva cărăuși ploeșteni: la 1503 Radu, la 1543 Drăgoi, la 1545 Berivoi, Tudor, Avrut, Drăghici și Neagu. Printr-un document din 1567, Petru Vodă - fiul lui Mircea Vodă - recunoaște logofătului Coresi cumpărarea a cinci răzoare de moșie de la Avrut din Ploești..."

"Creșterea târgului Ploești"

«Târgul Ploești este legat de numele lui Mihai Viteazul - acel care s'a răzvrătit împotriva Turcilor și care, pentru un moment a unit într-un singur corp toate provinciile românesti..

Mihai Viteazul a dat îngăduința să se facă târg la Ploiești. În piață veneau cu marfă negustori și mesteșugari, care își descărcau desagii și puneau lucrurile pe jos. Aici se întindeau cojoace și scurteici, cum și găteli strălucitoare pentru femei. Apăreau mămularii, tivlicheri, plăpumari. Iar în obor se aduceau "producturile". Trăgeau căruțele cu pește, lemne și cu vin. Vânzarea se făcea lângă căruță. Alături se vindeau vitele....

Cum s'a întemeiat târgul Ploești, așa s'au întemeiat toate târgurile românești - și asa iau ele ființă chiar subt ochii nostri...

După 1600 se țineau între Teleajen și Prahova două târguri săptămânale: unul la Târgșor și altul la Ploești...

Desvoltarea Ploeștilor continuă metodic. La mijlocul veacului XVIII Ploeștiul e numit "oraș de căpetenie". "În Ploești stăteau acum, - scrie d. Zagorit , - capii județului Prahova, ispravnicii."

Moșnenii urmau să stăpânească nesupărați moșia și târgul Ploești....»

Unități de învățământ

Municipiul Ploiești este preocupat să asigure elevilor şi profesorilor un cadru modern şi civilizat pentru desfăşurarea procesului educaţional.
În acest sens, municipalitatea desfăşoară politici educaţionale care se materializează atât în investiţii în aducerea unităților de învățământ la standarde cât mai înalte, cât și în susținerea calității actului educațional.

Unități de Cultură

Municipiul Ploiești este preocupat să asigure cetățenilor un cadru modern şi civilizat pentru desfăşurarea actului cultural.
În acest sens, municipalitatea desfăşoară politici culturale care se materializează atât în investiţii în aducerea unităților de cultură la standarde cât mai înalte, cât și în susținerea calității actului cultural.

Cetățeni de Onoare

Titlul de "Cetățean de onoare al municipiului Ploiești" reprezintă cea mai înaltă distincție civică acordată de Consiliul local al municipiului Ploieşti.

Lista cu Cetățenii de Onoare

Unități medicale

Municipiul Ploiești este preocupat să asigure cetățenilor un cadru modern şi civilizat pentru desfăşurarea actului medical.
În acest sens, municipalitatea desfăşoară politici sanitare care se materializează atât în investiţii în aducerea unităților medicale la standarde cât mai înalte, cât și în susținerea calității actului sanitar.

Cluburi și Baze sportive

Municipiul Ploiești este preocupat să asigure cetățenilor un cadru modern şi civilizat pentru desfăşurarea activităților sportive.
În acest sens, municipalitatea desfăşoară politici de administrare care se materializează atât în investiţii în aducerea unităților sportive la standarde cât mai înalte, cât și în susținerea calității activităților sportive.

Obiective turistice

Agenții de turism

Expoziții, Spectacole, Divertisment

Municipiul Ploiești este preocupat să asigure cetățenilor un cadru modern şi civilizat pentru desfăşurarea evenimentelor.
În acest sens, municipalitatea desfăşoară politici de dezvoltare care se materializează atât în investiţii în aducerea evenimentelor la standarde cât mai înalte, cât și în susținerea desfășurării evenimentelor.